Guvernul, fond de investiţii pentru antreprenori?

Una dintre măsurile de susţinere a activităţilor antreprenoriale pe care Guvernul se pregăteşte să le ia este constituirea unui fond de investiţii cu capital de risc, alimentat din mai multe surse guvernamentale, pentru finanţarea IMM-urilor profitabile care au nevoie de lichidităţi.

Eu susţin demult ideea unui astfel de fond alimentat guvernamental, dar cu management pri­vat, rămâne de văzut dacă se va şi realiza într-o formulă viabilă, pentru că aici cea mai importantă problemă mi se pare într-adevăr soluţia care va fi aleasă pentru managementul fondului. Altfel, există pe­ricolul să ajungem iarăşi la o birocraţie tipic guvernamentală/comunita­ră a alocării acestor investiţii, care nu va ţine seama de potenţialul, randamentul şi riscul lor, ci doar de o „grilă“.

O altă idee guvernamentală pe partea de investiţii pentru IMM (de data aceasta, chiar bizară) este atragerea de micro-capital din zona privată, în structuri de tip business-angel-networks pentru astfel de investiţii în IMM. Nu văd cum s-ar putea atrage asemenea sume în afara unei structuri bine formalizate, nu cred că o astfel de iniţiativă neclară, confuză, va trezi interes.

 

Cred că singurii bani care ar putea fi, eventual, atraşi în acest mod, sunt, teoretic cel puţin, banii negri şi câştigaţi din acte de corupţie de diverşi români (pentru că au fost câştigaţi uşor şi poate vor fi repuşi în joc cu mai multă lejeritate). Dar nici această ipoteză nu se susţine în practică, pentru că acei români despre care vorbim nu vor pune bani într-un astfel de vehicul, tocmai de teamă să nu fie nevoiţi să justifice provenienţa lor dubioasă…

Iată, pe scurt, ceea ce cred că ar putea să facă de fapt Guvernul pentru sprijinirea reală a antreprenoriatului românesc, lucruri pe care le poate realiza cu adevărat:

– analiza impactului oricărei legi asupra IMM-urilor, ca să nu mai ajungem în situaţia din 2009, când un impozit nejustificat a omorât sute de mii de mici întreprinderi;

– crearea unui sistem de monitorizare a politicilor publice legate de antreprenoriat (acum există un număr de iniţiative paralele, unele divergente, unele inutile, altele ineficiente);

– simplificarea în continuare a procedurilor de înfiinţare/modificare/desfiinţare de IMM-uri, crearea de one-stop-shops care să gestioneze afacerile antreprenoriale printr-un singur punct de contact;

– susţinerea de către Guvern a dezvoltării şi intrării capitalului de risc în România, mai ales pe zona seed, early-stage şi Venture-Capital, inclusiv prin scutiri de taxe pe sumele investite în acest fel în România;

– susţinerea finanţărilor europene pentru IMM prin garanţii pe cofinanţare şi prin simplificarea procedurilor de acordare;

– o abordare sectorială a susţinerii IMM care să prioritizeze domeniile care au şi susţinere europeană, aşa cum sunt IT-ul sau green-business-urile;

– crearea şi susţinerea de reţele şi clustere regionale şi naţionale de cooperare între IMM-uri, centre universitare şi centre de cercetare-dezvoltare, care să asigure mai bine atât transferul de know-how, cât şi viabilitatea spin-off-urilor şi proiectelor rezultate;

– adaptarea cât mai rapidă, din punctul de vedere al structurii, metodei şi curriculei, a componentelor de educaţie antreprenorială din întreg învăţământul românesc (dar şi din celelalte zone de educaţie şi formare antreprenorială) la un standard european de educaţie antreprenorială.

Sursa: Capital