Cărţile de muncă devin istorie. Evidenţa salariaţilor, doar electronic

După 30 iunie 2011, cărţile de muncă ale românilor vor fi păstrate exclusiv în arhive. Registrul general de evidenţă a salariaţilor rămâne singurul instrument de stocare a datelor legate de angajaţii din România.

Guvernul a emis în ultima perioadă o serie de acte normative care să reglementeze modul în care se trece practic de la un sistem la altul. Astfel, printr-un ordin al ministrului muncii, s-a stabilit procedura prin care inspectoratele de muncă (ITM) certifică şi eliberează carnetele de muncă angajatorilor pentru ca aceştia să le păstreze în arhive. Până la 30 iunie, toate procedurile vor fi definitivate, astfel încât vechile cărţi de muncă nu vor mai exista decât în arhive.

 

Fără cozi la inspectoratele de muncă

Acum, singura bază de date despre angajaţii din România este registrul general de evidenţă a salariaţilor – REVISAL. Modul de întocmire şi completare a registrului a fost stabilit printr-o hotărâre de guvern, prin care s-au instituit şi amenzi contravenţionale ce pot ajunge până la 20.000 lei.

Deşi este un program care necesită destul de multe îmbunătăţiri, REVISAL are avantajele lui. Primul, şi cel mai evident, este legat de faptul că au dispărut cozile de la inspectoratele teritoriale de muncă“, este de părere Iuliana Badea, director de vânzări la compania de recrutare Lugera & Makler.

Potrivit reglementărilor ­cuprinse în HG şi în noul cod al muncii, fiecare angajator are obligaţia de a înfiinţa şi transmite la inspectoratul teritorial de muncă un registru general de evidenţă a salariaţilor şi de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora. A fost instituită şi obligativitatea de a completa registrul în ordinea angajării, prin înscrierea mai multor elemente. În primul rând, trebuie cuprinse elementele de identificare a tuturor salariaţilor: nume, prenume, cod numeric personal, cetăţenie şi ţara de provenienţă. Apoi se trec data angajării, funcţia/ocupaţia, tipul contractului individual de muncă, durata normală a timpului de muncă, salariul, sporurile şi cuantumul acestora, perioada şi cauzele de suspendare a contractului, data şi temeiul încetării contractului individual de muncă.

Dispare birocraţia, se reduce munca la negru

Firma este obligată ca la angajarea fiecărui salariat să înregistreze datele în registru cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către salariatul în cauză.

Obligativitatea de a raporta contractele de muncă cu o zi înainte de începerea activităţii angajatului responsabilizează părţile susţinând implicit reducerea fenomenului de muncă la negru“, a arătat Badea. Registrul se transmite la ITM în format electronic, fie prin completarea online a bazei de date existente pe portalul Inspecţiei Muncii, fie prin e-mail, pe bază de semnătură electronică, fie prin depunerea la sediul ITM în format electronic, însoţit de o adresă de înaintare semnată de angajator.

Evidenţa registrelor, respectiv a datelor cuprinse în acestea, transmise de angajatori la ITM, se ţine într-o bază de date organizată la nivelul Inspecţiei Muncii. Registrul se păstrează în formă electronică la sediul angajatorului. Astfel, prin introducerea acestui sistem se reduce birocraţia, dar specialiştii spun că programul va trebui îmbunătăţit pentru a nu apărea probleme în depistarea eventualelor nereguli în acte.

Dezavantajele REVISAL sunt strict legate de performanţele programului şi de instrumentele pe care acesta nu ţi le oferă în momentul de faţă. Datele încărcate de operator nu sunt ulterior afişate decât parţial, programul dă erori, nu există opţiunea de a lucra online, ci doar într-un fişier xml care se încarcă ulterior, nu există opţiunea de a exporta date sau de a genera rapoarte“, a mai arătat Badea.

Guvernul a stabilit şi sancţiuni pentru cei care nu respectă regulile de înscriere a datelor în registru. Astfel de fapte vor fi sancţionate cu amenzi care pornesc de la 1.500 lei şi pot ajunge până la 20.000 lei pentru mai multe cazuri de neînregistrare a contractelor individuale de muncă anterior începerii activităţii salariaţilor.

 

Sursa: Capital